Balamucul mezinei

Copil sărac fiind nu mi-am permis achiziționarea unui Canon 17-50mm 1:2,8 și nici a unuia de 70-200mm, așa că din tolba cu jucăriile mele vintage  am folosit un prime fabricat de Carl Zeiss-Pancolar-ul de 50mm 1:1.8 pe carel ador și un 20mm 1:4 tot Carl Zeiss (Zebra), flash Nissin mai de prin secolul nostru, corp 20D de la Canon.
noroc cu  magia programelor CS3-CS2...ca altfel nu aveam sa va  arat nimic...
Dacă aș fi avut subiecte de fotografiat cum au fost ei să mă tot duc la nunți, nu le-am cerut să stea într-o poziție anume,deocheata, imprastiata, fixă (lucru care-l detest), "hai mă zâmbește"! "FI  MAI RELAXAT" nu fii crispat-crispată ori știu eu ce alte fraze banale, aș scrie multe dar mă rabd...asa ca fu bine!
Sigur "Carl Zeiss" nu m-a dezamăgit nici după 30-40 ori câți ani o avea, sunt curios cine mai face poze la nunți cu obiective manuale care să le și iasa... mirare ar fi...
Deci și ca atare, din teatrul scurt,cu metraj lung,prost regizat ca defapt oricare alta nunta,mi-am si permis sa-l  intitulez- "BALAMUCUL MEZINEI" am dat la moară câteva imagini... De comentarii proaste abțineți-vă...

Asociatul meu

O piesă tare frumosă de muzeu, o mașină de cusut Singer, pare-se originală (nu-s expert) s-a "asociat" cu și în atelierul meu, o piesă care e tare bine-venită, cum v-am obișnuit, pielea o lucrez exclusiv manual însă îmi va fi de un real folos pentru căptușeli, închideri de protecții din izolir cu material textil la genți pentru laptop, foto...
Ce mai!

O bijuterie în adevăratul sens al cuvântului... ferice de mine... iarăși! Obiectul de colecție mi-a fost dăruit de Mama-Soacră, care la rândui o primise, în sinea mea mă consider un om tare norocos, apreciat aș putea spune, nu oricine și nu oricui i se dăruie o asemenea "piesă" cu o asemenea  încărcătura istorică păstrată și dăruită de-a lungul multor generații.

Cuțitul bunicului - grandfather's knife

Cautind ceva anume printre stransaturile casei am dat peste "sisul" bunicului.

Lama acestuia este din inox provenit dintr-o rezistență electrică de mare putere (nu spun de unde) iar mânerul din corn provenit de la ceva mamifer, șiș, care a fost făcut cadou bunicului de către Nea Gabi (tata socru) care îl construise cu mâna lui. Să continui cumva tradiția am făcut și eu ce știam mai bine. Tocul.

Rebuilding my bike seat

A tras biata șauă în cârcă când 90 când 100 de kilograme, aproape 10 ani, i-a venit timpul s-o înfrumusețez.

semnatura mea!

așa arăta biata înainte de "înfrumusețare"

aș putea probabil repara orice șa, aici am avut un ajutor mare fiindcă m-am folosit de părțile originale cu mici modificări pentru a-mi crea șablonul de tipar

am păstrat buretele original pe care l-am îmbrăcat în două straturi de geotextil

 pielea a fost dată cu fixator să se păstreze culoarea existentă și pentru impermeabilitate

Fiind prima dată când fac așa ceva, nu sunt pe deplin mulțumit de cusătura de la baza șeii, dar merge, e pentru mine și m-am trezit să nu fiu așa exigent, când e vorba de altcineva mentalitatea se schimbă. Timp de lucru - două după-amiezi plus azi aproape o oră...